Biver in familia

 


Speaker Pierpaolo Piludu

Sa pizzinnža durait pagu in sa soziedade de sa tradissione e derettu benžat sa duresa de su traballu in su sartu.

Tra sos otto e sos doighi annos medas piseddos fin furados a su giogu e a s'iscola pro sighire su babbu fattu 'e sa roba in cužle.

Sa familia si partžat: mascros in su traballu de su campu e feminas in sas fažnas de sa domo in bidda.

Sos piseddos chi adurain in sa bidda essian a giogare in sas cortes e in sos caminos, sighždos da sa zente de su bighinadu: sa familia s'isparghiat a omines e feminas chi bivian in sas domos de accurzu.

Su disterru at cumenzadu a cambiare cust'istadu: medas zovanos an lassadu su pastoržu pro andare a traballare in terras furisteras. Sas biddas si sun isbuidadas de sa zoventude e in medas bighinados - in sos annos chimbanta, sessanta e settanta - arrumbain pezzi zente manna e bezzos.

Jai in su finire de sos annos settanta carchi opportunidade de traballu in prus faghet mudare cara a s'economia sarda: sas domos in pedra, aumbrosas e frittas, lassan logu a fraigos mannos, soliŗnos, caentes. Est che a torrare a sa lughe, essire da unu tempus iscuru pro naschire a bida noa.

Sos mezos novos permitten de si mover prus in presse da sa bidda a su sartu e si cumenzat a agattare formas de traballu in sa bidda: pastores, massajos e zorronaderis si mudan in mastros de muru, mastros de linna e fražlarjos. Torrat a biver sa bidda e naschin attividades de industria e servizios chi dan traballu a operaios e impiegados.

Creschet s'edade de sos iscolanos e sa familia torrat a aer s'importu chi meressit in sa soziedade moderna.

Sos bighinos sun affusados in su traballu ma babbos e mamas an prus tempus pro istare cun sos fizos e sun prus presentes in sa pesanzia de sos pizzinnos, in sa die si distinghet s'ora de su traballu e de su discassu.

Sos zovanos, chi unu tempus istŗin in familia finas a sos bintighimb'annos, oje si cojuan prus a tardu. A edade de 25 annos prus de su 45% de sas feminas e su 70% de sos mascros istan galu in domo cun su babbu e sa mama.

Sa familia si sustituit a s'Istadu pro azuare sos zovanos disoccupados.

Ma est solu ca mancat su traballu? Un'incherta rechente de su CNR, in mesu de 4.500 zovanos tra sos 22 e sos 34 annos, narat de zovanos chi s'agattan ghettu in familia e no cheren lassare a babbu e a mama. Agattan mandigu prontu, intran e essin a donzi ora a solos o cun amigos. Semper chene dare nudda in cambiu. Paret chi sos babbos devan dare custa ospitalidade a cambiu de s'affettu pro sos fizos. Grazias a sa disponibilidade de sos mannos sos puzones no si pesan a bolare e pro lu fagher deven esser seguros de "aer tottu in regula".

S'unica ghessa de babbos e mamas est chi custos fizos no azuan in sas fažnas de domo, ma comente si podet irghelare dae domo custos zovanos chi a prus de fizos sun finas amigos?

Est craru chi custu custringhet sas familias a si regulare in su numeru de sos fizos: in custos urtimos bint'annos est raru a agattare familias mannas.

Sa familia sarda assimizat in tottu a sas familias de donzi cussorza de Europa.